Eu mor, tu iubeşte-mă şi aşa.

În numele a tot ce e sfânt te rog..
Doar te rog.
Să nu-mi rămâi şi tu rece şi bun de aruncat
Ca ceasul ce uşor-uşor îşi cântă amurgul..
Tu să-mi fii aproape, sa-mi cânţi.
Da. Cântă-mi romanţe siropoase, să-mi rămâi pată pe inimă.

..Dar tu să rămâi ! 
Să rămâi.. Ah!..straşnic cum eşti. Aşa să fii, iubitule !

Fă-mă să mă simt neom, să trăiesc împăcată cu gândul că de mâine-ţi voi doar un gând..

Vechi, şters, uitat prematur..

Să mă faci să înnebunesc, să alerg pe raze de soare

Tu să mă laşi să-mi trăiesc agonia, şi să mă sorbi din priviri, să mă usuci,

Asemeni lacrimilor mele ce se pierd prin porii obosiţi de timp.

Aşa să-mi rămâi, iubitule..

Tablou de asfinţit pentru o inimă seacă.

 Ps: N-am somn. Ce faci când n-ai somn? Scrii prostii pe blog !

Deci încearcă pe cât posibil să nu mă judeci (prea tare)..

XoXo, Laav.